Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Zone etnofolclorice

Zona Tarnavelor Tara Secaselor Zona Sibiului Valea Hartibaciului Tara Oltului Marginimea Sibiului

     Judeţul Sibiu reprezintă în arealul culturii populare o zonă deosebit de bogată  şi variată, prin confluenţa câtorva sub-zone etnofolclorice importante – Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului, Valea Târnavelor, a Hârtibaciului şi a Secaşelor, precum şi prin culoarea pe care o dă convieţuirea pe aceste locuri a românilor, saşilor, rromilor şi maghiarilor. Dovadă stau jocurile populare, cântecele, costumul popular purtat la sărbători, cele aproape 100 de ansambluri folclorice  şi formaţii de jocuri populare active existente în momentul de faţă, centrele meşteşugăreşti şi de artă populară din diferite sate şi artizanii cunoscuţi în ţară şi peste hotare.

      Mărginimea Sibiului
       Este cea mai cunoscută zonă etnofolclorică a judeţului Sibiu; e străjuită la Nord de Valea Râului Sălişte, la Sud de punctul de intrare al Oltului în Trecătoarea Turnu Roşu şi de Valea Sadului, la Est de şoseaua internaţională E 15 A, iar la Vest de Râul Sebeş (Valea Frumoasei) care separă Munţii Cindrelului de Munţii Lotrului. Mărginimea Sibiului cuprinde 18 localităţi, dintre care amintim: Sadu, Tălmăcel, Răşinari, Gura Râului, Sibiel, Sălişte şi Jina. Zona a fost şi este recunoscută pentru transhumanţă şi bogăţia artei populare, fie că e vorba de sculptură în lemn, pictură sau arta textilă.
     Ocupaţiile locuitorilor din Mărginimea Sibiului sunt: păstoritul, creşterea vitelor, exploatarea pădurilor, mica industrie ţărănească, agricultura şi pomicultura.
      În plan arhitectural, zona se remarcă  prin casa mărgineană, una dintre cele mai originale forme de arhitectură populară românească, care se distinge prin echilibrul ansamblului, îmbinarea formelor.
      Costumul popular e o alternanţă de alb – negru şi e purtat fie în cadrul unor datini legate de ciclul vieţii (naştere, nuntă, înmormântare), fie  în cadrul sărbătorilor de peste an (Ceata de juni, Hodăiţatul, Prinsul văruţelor, Urcatul şi coborâtul oilor, Udatul Ionilor, Întâlnirea vecinătăţilor, Maialul).
     Muzica şi dansul se îmbină armonios în cântece ciobăneşti (jiene, tontoroiul, învârtita, doina, bătuta) şi jocuri populare (căluşarii, brâul, sârba, haţegana, jiana).
     Zona e reprezentată de meşteri covaci, creatori populari, precum Străulea Maria- ţesut, confecţionat costume populare, Copchileţ Gabriela (Todoruţ) – icoane pe sticlă, Virgil Ilieş şi Radu Dădârlat – confecţionat pălării, şi solişti vocali: Camelia Cosma Stoiţă, Sergiu Cipariu, Traian Stoiţă, Rodica Popa Comăniciu, Daniel Rosalim, Gabriela Tuţă. De asemenea, în oraşul Sălişte activează una dintre cele mai vechi formaţiuni corale: Reuniunea română de cântări, iar în Tălmaciu - Ansamblul “Mugurii Primăverii” al Clubului Elevilor din Tălmaciu. În localitatea Sibiel poate fi vizitat cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din România.
      Anual, Mărginimea Sibiului  găzduieşte evenimente cu caracter tradiţional care se bucură de un număr mare de participanţi: Sadule, grădină mândră!, organizat în localitatea Sadu, Udatul ionilor, la Tălmăcel, Nedeea pastorală Sus pe muntele din Jina, Festivalul Brânzei şi-al Ţuicii, de la Răşinari, Festival Bujorului de Munte de la Gura Râului, Festivalul Oierilor de la Tilişca, Ceata de feciori din Sadu.
 
     Ţara Oltului

     Este o zonă folclorică de trei ori mai mare decât Mărginimea Sibiului şi se întinde între Olt şi Munţii Făgăraş, de la Turnu Roşu până la Munţii Perşani. Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura, urmată de pomicultură şi păşunat.
     Gospodăriile din Ţara Oltului sunt individualizate prin acoperişurile înălţate, numărul  redus al construcţiilor anexe şi prin păstrarea tindei.
     Culoarea roşie a costumul popular de Avrig, jocurile populare vioaie (Glâmboaca, Purtata), ritmurile energice, obiceiuri precum Buzduganul, burduhoşii, Hora de la Rusca, Meteleaua şi meşteşugul rotăritului dau specificitatea etnofolclorică a acestei zone. Odinioară, instalaţiile hidraulice tradiţionale (mori de hârtie şi măcinat, joagăre, teascuri de boştină, vâltori), ceramica, glăjăriile şi brodatul costumelor populare făceau faima Ţării Oltului.
      Festivalul “Florile Oltului”, Festivalul “La izvorul dorului”, Ansamblul “Purtata Avrigului” al Casei de Cultură Avrig, solista vocală Anca Mărginean, precum şi câteva formaţii de amatori din mediul rural promovează valorile culturii tradiţionale.

     Va
lea Hârtibaciului e situată la intersecţia Văii Târnavelor cu Ţara Oltului şi se remarcă prin caracterul arhaic al culturii populare.
     Un număr mare de localităţi din zonă au avut populaţie majoritar germană (prin sosirea coloniştilor germani începând cu secolul al XIII-a), astfel că unele obiceiuri stau la interferenţa celor două culturi, română şi germană: lolele şi sărbătoarea vecinătăţilor. Se remarcă, de asemenea faptul că Valea Hârtibaciului prezintă note etnofolclorice comune cu Ţara Oltului şi Mărginimea Sibiului, dar există şi elemente ce individualizează această zonă: găteala capului cu coif, vălitorile şi catrinţa oacheşă de Ilimbav.
     Creatorii populari Silvia Tecoanţă – ţesut, Marcel Părău– împodobit pălării, Sergiu Pârvu -  pictura pe sticlă, încondeiat şi pictat ouă, alături de soliştii vocali Marcel Părău, Maria Lia Bologa, Nelu Hordobeţ, Andra Hordobeţ, de Ansamblul folcloric “Cununa” al Casei de Cultură Agnita, formaţiile de dansuri populare din Chirpăr şi Retiş sunt reprezentative pentru zona etnofolclorică Valea Hârtibaciului. Aici se organizează anual două evenimente semnificative în plan tradiţional: Festivalul “Cânt şi Joc pe Hârtibaci” de la Agnita, „Festivalul Hârtibăcenilor“ de la Retiş.

     Ţara Secaşelor
     Din Miercurea Sibiului, trecând prin Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Alămor, Armeni, Păuca, Broşteni, până în Topârcea şi Ocna Sibiului, se întinde arealul sibian al Ţării Secaşelor. Şi aici s-a resimţit interferenţa etniilor română şi săsească, dar zona a reuşit să-şi păstreze specificul prin elemente de port popular (brăcia lungă de 2,5 metri cu care fetele îşi încing mijlocul, căciulile înalte, bogat împodobite ale alămorenilor) sau prin Schâlchit, obiceiul de Lăsatul Secului, sau prin Mătăhălile din miez de iarnă.
     Ţara Secaşelor este reprezentată prin solişti vocali, precum Lucreţia Ciobanu, Aurelian Suciu, Teodora Ciocănea, Nicolae Rusan, Voina Ana, Iosif Vasile şi prin creatori populari: Avram Maria- ţesut, Şoima Elena- ţesut, Barac Ioan- cojocărit, Solomon Ilie-cojocărit, Ivan Ilie- cojocărit, precum şi de Ansamblul “Doina Visei”  al Casei de Cultură din Ocna Sibiului. Specificul tradiţional este promovat în cadrul Sărbătorii Salinelor, organizate la Ocna Sibiului, şi a Festivalului Datină Străbună pe Secaş, organizat prin rotaţie cu judeţul Alba.

     Valea Târnavelor  
Arealul sibian al Văii Târnavelor este delimitat în jurul a trei oraşe: Copşa Mică, Mediaş şi Dumbrăveni; este recunoscut prin profilul viticol, şi apa minerala bogată în săruri şi nămol mineral care fac faima staţiunii Bazna.
     Români, saşi, maghiari, rromi şi armeni şi-au pus amprenta asupra civilizaţiei şi culturii din Valea Tărnavelor, astfel că zona este recunoscută prin coconiţele fetelor românce, prin fenomenul lăturenitului din şezătoare, prin cetăţile fortificate săseşti (cele din Biertan şi Valea Viilor au fost incluse în Patrimoniului UNESCO) şi prin artefactele din cupru ale meşteşugarilor rromi.
     Zona e reprezentată de creatori populari, precum Şerbu Lucreţia- ţesut, Goia Avram - pictură pe sticlă, Nariţă Maria –ţesut, Micu Manole - prelucrare sticlă, Pârvu Samoilă - prelucrare lemn, rapsozi: Mircea Marcoş, Ariton Tarnu, Maria Şerb şi soliştii vocali Robert Târnăveanu, Răzvan Năstăsescu şi Aurelian Suciu. De asemenea, aici activează Ansamblurile folclorice  “Purtata” al Casei de Cultură a Sindicatelor Mediaş, “Sometra” al Casei de Cultură Copşa Mică, „Coconiţa” din Boian, formaţia de dansuri populare „Baraboi” din Valea Viilor şi formaţia corală din Bazna. Specificul zonei este etalat în cadrul „Festivalului Tradiţiilor“ de la Biertan şi Festivalului “Flori de Mai”, din Bazna.

Sursa hartă: Agenţia Judeţeană de Turism Sibiu





sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse